Digitizarea, organizarea și păstrarea materialului digital pe termen lung a Fondurilor documentarea ale Institutului "Arhiva de Folclor a Academiei Române"

tdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi,
cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preserva tală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europea rile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memo ată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen mentarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în soci ve întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnolog t digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului oria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arh schise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Ome rry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de demiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare dig ologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memo logie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, i ologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhiv or digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păst oniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, an gital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizar ervarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imate peana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdig e arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe g, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelo cietate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filoso ologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implement odelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhiv necate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, dep , Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, i vei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive desch are digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry P memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academ âne, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnolo or arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheol , păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehno le, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor dig izare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoni terial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digit tdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preserva tală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europea rile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memo ată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen mentarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în soci ve întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnolog t digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului oria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arh schise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Ome erry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea d termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolu velor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhiv filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung mentarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în soci ve întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnolog t digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului oria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arh schise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Ome rry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de demiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare dig ologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memo logie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, i ologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhiv or digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păst oniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, an Digitizarea, organizarea şi păstrarea informației digitale pe termen lung a Fondurilor documentare ale Institutului “Arhiva de Folclor a Academiei Române” Coordonator ştiinţific: Prof. Univ. Dr. Ion Cuceu Doctorand: Liviu-Ovidiu Pop

tdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi,
cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preserva tală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europea rile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memo ată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen mentarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în soci ve întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnolog t digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului oria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arh schise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Ome rry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de demiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare dig ologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memo logie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, i ologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhiv or digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păst oniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, an gital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizar ervarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imate peana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdig e arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe g, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelo cietate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filoso ologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implement odelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhiv necate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, dep , Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, i vei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive desch are digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry P memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academ âne, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnolo or arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheol , păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehno le, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor dig izare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoni terial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digit tdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preserva tală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europea rile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memo ată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen mentarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în soci ve întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnolog t digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului oria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arh schise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Ome erry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea d termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolu velor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhiv filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung mentarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în soci ve întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnolog t digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului oria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arh schise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Ome rry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de demiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare dig ologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memo logie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, i ologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păstrarea patrimoniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhiv or digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, analog - digital - postdigital, memorie arhivată, filosofia tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi, cutii de memorie, arheologie inversă, păst oniului imaterial, europeana, rolurile arhivelor în societate, arhive întunecate, arhive deschise, umanioare digitale, etnologie, folclor arhive de folclor digitale, digitizare, preservarea digitală pe termen lung, implementarea modelului OAIS, istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române, istoria tehnologiilor digitale, an Structura lucrării 4 capitole Introducere. Istoria Arhivei de Folclor a Academiei Române Organizarea şi digitizarea fondurilor documentare din “Arhiva de Folclor a Academiei Române” Păstrarea pe termen lung a documentelor din “Arhiva de Folclor a Academiei Române” Propuneri pentru o dezvoltare a sistemelor informaționale ale “Arhivei de Folclor a Academiei Române”

Teza de faţă este produsul a peste şapte ani de
cercetări şi încercări practice de a găsi răspunsuri la câteva întrebări. Una dintre ele a fost formulată de la bun început: cum se face digitizarea benzilor magnetice? Încercând să răspund la această primă întrebare, am făcut primii paşi în munca de arhivă, iar demersul nu a fost lipsit de poticneli. Treptat, pe măsură ce adunam informaţii şi le puneam cap la cap, întrebarea s-a transformat în: cum să păstrăm, pe termen lung, materialul care rezultă din digitizare? Fragilitatea tehnologiilor digitale este pusă în umbră de avantajele extrem de evidente ale acestora, dar este o problemă pe care arhivele nu o pot evita uşor. În fine, întrebarea din ultima perioadă, care mă tulbură încă, este: ce facem cu materialul odată digititizat, pentru ce îl păstrăm în această formă? Necesitatea de a face accesibile copiile digitale ale documentelor din arhivă îmi este din ce în ce mai evidentă şi pare a fi pasul inevitabil pe viitor. În continuare, voi încerca să prezint pe scurt nu doar firul roşu călăuzitor al tezei, ideea pe care o susţin, dar şi “povestea” personală din spatele acestei evoluţii. În anul 2006, domnul profesor Ion Cuceu mi-a propus să lucrez la Arhiva de Folclor datorită experienţei mele anterioare de la Revista Tribuna, unde mă ocupasem, timp de aproape un an, de machetarea revistei, împreună cu graficianul Ovidiu Petca. Ar fi urmat să mă ocup de tehnoredactarea volumelor care apar cu regularitate în urma simpozioanelor sau conferinţelor organizate de Institut şi de Anuarul Arhivei de Folclor. Pe măsură ce domnul profesor îmi prezenta, cu binecunoscuta-i pasiune, Arhiva, un gând nou începuse să-mi dea târcoale în momentul intrării în pe atunci prăfuita şi înghesuita fonotecă. Aş fi putut fi mai util dacă m-aş fi ocupat nu de tehnoredactare, precum mi se propusese iniţial, ci de salvarea prin digitizare a documentelor din arhivă, benzile de magnetofon devenind prioritare în acest demers. Domnul profesor Cuceu, dând mereu dovadă de o mărinimie ieşită din comun, a acceptat cu entuziasm schimbarea de plan. Mi-a povestit, însă, cu mare tristeţe, despre un proiect de catalogare digitală a unei tipologi a melodiilor, început prin anii 1990, inclunzând și transcrieri ale unor partituri, care s-a pierdut într-o singură clipă, dispărând în neant munca de peste un an de zile a eminentului cercetător István Almási. Cu toate că pericolul dispariţiei într-un gol electronic a sute de ore de muncă nu este cu totul eliminat nici în prezent, am considerat că este, totuşi, o soluţie mai potrivită digitizarea materialului audio de pe benzile de magnetofon, decât recopierea periodică a acestora pe suportul analogic clasic. Doamna Maria Cuceu, la rîndul ei, mi-a povestit cum în momentul în care institutul a primit din partea domnei Marianne Mesnil, prin donaţie, un calculator Apple1, tot la începutul anilor 1990, informaticianul de pe atunci instaurase un tabu drastic de folosirea a acestuia, confundându-l pe semne mai degrabă cu un idol decât a-l fi socotit un instrument de lucru. Șansa de a cultiva la cercetători dorinţa de a deprinde micile secrete ale funcţionării şi utilizării calculatorului a fost înlocuită de o teamă respectuoasă tocmai de cel care ar fi trebuit să stârnească curiozitatea şi interesul acestora pentru noile unelte de lucru. Nu este cu totul de blamat această atitudine, un calculator fiind pe atunci o resursă mult mai rară şi valoroasă decât în prezent, instrumentul tehnic nefiind taman potrivit pentru învăţarea prin experimentare. Dacă tinem cont şi de faptul că timpul pe care l-ar fi putut avea fiecare înspre folosirea acestuia era limitat, putem înţelege mai uşor de ce calculatoarele au devenit treptat, nu dintr-o dată, folosite în munca de zi cu zi a cercetătorilor de la Arhiva de Folclor a Academiei Române. În ciuda experienţelor nereuşite din anii 1990, nevoia modernizării şi îmbunătăţirii mijloacelor de acces la materialul de arhivă era pe deplin conştientizată. Dacă sistemul de catalogare clasic, pe fişe standard de carton şi prin utilizarea cataloagelor-inventar funcţiona şi va continua să funcţioneze pe viitor, iar accesarea documentelor pe suport de hârtie este fără mari probleme, nefiind nevoie de nici o mediere tehnologică, materialele folclorice înregistrate pe benzile de magnetofon prezentau cea mai mare provocare. Benzile de magnetofon din Arhiva de Folclor din Cluj erau dintre cele mai diverse: dacă unele, provenind de la începutul anilor 1950, erau păstrate încă pe tamburi creaţi manual din carton şi lemn, cele mai recente erau păstrate în cutii de plastic bine etanşate, bine protejate de mediul exterior. Provocările au apărut nu doar din starea fragilă a unora dintre ele, multe fiind afectate de trecerea timpului şi de condiţiile de păstrare, dar şi din lipsa aproape cronicizată în ultimii 25 de ani a magnetofoanelor profesionale. Am constatat acest lucru după câteva sfâşietoare momente în care magnetofoanele disponibile au afectat integritatea fizică a benzilor. Nici calculatoarele disponibile nu erau dintre cele mai performante, iar planurile iniţiale de digitizare se aflau în stadiul de improvizaţie, pentru mine, în acel moment. Munca de digitizare a informaţiei sonore din benzile de magnetofon a fost una cu multiple obstacole şi a avut mai multe versiuni. De la mufele de redare a sunetului de pe magnetofoanele găsite în inventarul Institutului, cu cinci pini, până la lipsa unui calculator potrivit pentru digitizare şi a programelor adecvate, a urmat o perioadă de documentare şi planificare pentru a pune bazele unui sistem practic și eficient de transpunere a sunetului de pe benzi în formă digitală. În sfârşit, după săptămâni bune, am luat prima bandă şi, folosind un magnetofon Tesla care părea mai bine întreţinut, am purces la digitizare acesteia. În urma implementării proiectului POS CEE 2.2.4 “E-Arhiva”, cod SMIS 747/13083, derulat în perioada Iunie-Decembrie 2010, am reuşit achiziţionarea echipamentului necesar atât digitizării informaţiei din cuprinsul benzilor de magnetofon sau a documentelor pe suport clasic, a fotografiilor sau a negativelor foto, cât şi pentru fotografierea, filmarea sau înregistrarea sonoră, în format digital, în cadrul cercetărilor de teren. Pentru partea audio am încercat să reproducem sistemul de digitizare primară folosit la Institutul de Muzicologie de la Academia Ungară de Știinţe Budapesta şi la Casa Tradiţiilor din Budapesta. Am avut parte de sprijinul extrem de valoros acordat de domnii Pál Richter, Pávai István şi Németh István, care, nu doar că ne-au împrumutat echipamentul necesar demarării digitizării audio şi ne-au oferit suport tehnic şi logistic, dar ne-au împărtăşit cu generozitate vasta lor experienţă în domeniul digitizării audio, colaborarea româno-ungară fiind un exemplu excelent de bune practici științifice. Le sunt profund recunoscător pentru sacrificiile pe care ni le-au făcut pentru demararea procesului de digitizare la Arhiva de Folclor a Academiei Române din Cluj-Napoca. Plin de entuziasm, eram convins că, odată digitizat materialul audio, conţinutul va fi salvat pe o perioadă indefinită, dar, în timp, am ajuns să fiu uşor mai temperat în această privinţă. Cu toate că este extrem de necesară digitizarea arhivelor, una din gravele probleme care apar este cea a duratei de păstrare a conţinutului digital pe termen lung. Am ajuns, astfel, la concluzia, aparent paradoxală, că fişierele obţinute în urma digitizării sunt encodate şi păstrate pe suporţi fizici mult mai fragili decât cei analogici. Unul dintre pericolele care apar în timp este degradarea digitală2. Dischetele, CD-urile sau DVDurile, harddiskurile sau memoria flash, suporturi fizice pe care sunt păstrate fişierele digitale, sunt, din nefericire, mult mai expuse deteriorării în timp decât hârtia, sticla, plăcile de vinil sau benzile magnetice. De aici necesitatea de a plănui un sistem dinamic de păstrare a documentelor digitale, de exemplu prin recopierea acestora la anumite intervale de timp pe suporţi noi, cum se cerea şi pentru benzile magnetice, faţă de unul pasiv. Documentele pe suport analogic pot fi păstrate zeci de ani, dacă spaţiul de păstrare este cel potrivit, fără a suferi modificări radicale sau deteriorări şi fără a necesita nepărat recopierea acestora. Acesta a fost un prim risc pe care nu-l prevăzusem la începutul muncii mele de digitizare a informaţiei sonore din Fonoteca AFAR. Teza de faţă este produsul a peste şapte ani de cercetări şi încercări practice de a găsi răspunsuri la câteva întrebări. Una dintre ele a fost formulată de la bun început: cum se face digitizarea benzilor magnetice? Încercând să răspund la această primă întrebare, am făcut primii paşi în munca de arhivă, iar demersul nu a fost lipsit de poticneli. Treptat, pe măsură ce adunam informaţii şi le puneam cap la cap, întrebarea s-a transformat în: cum să păstrăm, pe termen lung, materialul care rezultă din digitizare? Fragilitatea tehnologiilor digitale este pusă în umbră de avantajele extrem de evidente ale acestora, dar este o problemă pe care arhivele nu o pot evita uşor. În fine, întrebarea din ultima perioadă, care mă tulbură încă, este: ce facem cu materialul odată digititizat, pentru ce îl păstrăm în această formă? Necesitatea de a face accesibile copiile digitale ale documentelor din arhivă îmi este din ce în ce mai evidentă şi pare a fi pasul inevitabil pe viitor. În continuare, voi încerca să prezint pe scurt nu doar firul roşu călăuzitor al tezei, ideea pe care o susţin, dar şi “povestea” personală din spatele acestei evoluţii. În anul 2006, domnul profesor Ion Cuceu mi-a propus să lucrez la Arhiva de Folclor datorită experienţei mele anterioare de la Revista Tribuna, unde mă ocupasem, timp de aproape un an, de machetarea revistei, împreună cu graficianul Ovidiu Petca. Ar fi urmat să mă ocup de tehnoredactarea volumelor care apar cu regularitate în urma simpozioanelor sau conferinţelor organizate de Institut şi de Anuarul Arhivei de Folclor. Pe măsură ce domnul profesor îmi prezenta, cu binecunoscuta-i pasiune, Arhiva, un gând nou începuse să-mi dea târcoale în momentul intrării în pe atunci prăfuita şi înghesuita fonotecă. Aş fi putut fi mai util dacă m-aş fi ocupat nu de tehnoredactare, precum mi se propusese iniţial, ci de salvarea prin digitizare a documentelor din arhivă, benzile de magnetofon devenind prioritare în acest demers. Domnul profesor Cuceu, dând mereu dovadă de o mărinimie ieşită din comun, a acceptat cu entuziasm schimbarea de plan. Mi-a povestit, însă, cu mare tristeţe, despre un proiect de catalogare digitală a unei tipologi a melodiilor, început prin anii 1990, inclunzând și transcrieri ale unor partituri, care s-a pierdut într-o singură clipă, dispărând în neant munca de peste un an de zile a eminentului cercetător István Almási. Cu toate că pericolul dispariţiei într-un gol electronic a sute de ore de muncă nu este cu totul eliminat nici în prezent, am considerat că este, totuşi, o soluţie mai potrivită digitizarea materialului audio de pe benzile de magnetofon, decât recopierea periodică a acestora pe suportul analogic clasic. Doamna Maria Cuceu, la rîndul ei, mi-a povestit cum în momentul în care institutul a primit din partea domnei Marianne Mesnil, prin donaţie, un calculator Apple1, tot la începutul anilor 1990, informaticianul de pe atunci instaurase un tabu drastic de folosirea a acestuia, confundându-l pe semne mai degrabă cu un idol decât a-l fi socotit un instrument de lucru. Șansa de a cultiva la cercetători dorinţa de a deprinde micile secrete ale funcţionării şi utilizării calculatorului a fost înlocuită de o teamă respectuoasă tocmai de cel care ar fi trebuit să stârnească curiozitatea şi interesul acestora pentru noile unelte de lucru. Nu este cu totul de blamat această atitudine, un calculator fiind pe atunci o resursă mult mai rară şi valoroasă decât în prezent, instrumentul tehnic nefiind taman potrivit pentru învăţarea prin experimentare. Dacă tinem cont şi de faptul că timpul pe care l-ar fi putut avea fiecare înspre folosirea acestuia era limitat, putem înţelege mai uşor de ce calculatoarele au devenit treptat, nu dintr-o dată, folosite în munca de zi cu zi a cercetătorilor de la Arhiva de Folclor a Academiei Române. În ciuda experienţelor nereuşite din anii 1990, nevoia modernizării şi îmbunătăţirii mijloacelor de acces la materialul de arhivă era pe deplin conştientizată. Dacă sistemul de catalogare clasic, pe fişe standard de carton şi prin utilizarea cataloagelor-inventar funcţiona şi va continua să funcţioneze pe viitor, iar accesarea documentelor pe suport de hârtie este fără mari probleme, nefiind nevoie de nici o mediere tehnologică, materialele folclorice înregistrate pe benzile de magnetofon prezentau cea mai mare provocare. Benzile de magnetofon din Arhiva de Folclor din Cluj erau dintre cele mai diverse: dacă unele, provenind de la începutul anilor 1950, erau păstrate încă pe tamburi creaţi manual din carton şi lemn, cele mai recente erau păstrate în cutii de plastic bine etanşate, bine protejate de mediul exterior. Provocările au apărut nu doar din starea fragilă a unora dintre ele, multe fiind afectate de trecerea timpului şi de condiţiile de păstrare, dar şi din lipsa aproape cronicizată în ultimii 25 de ani a magnetofoanelor profesionale. Am constatat acest lucru după câteva sfâşietoare momente în care magnetofoanele disponibile au afectat integritatea fizică a benzilor. Nici calculatoarele disponibile nu erau dintre cele mai performante, iar planurile iniţiale de digitizare se aflau în stadiul de improvizaţie, pentru mine, în acel moment. Munca de digitizare a informaţiei sonore din benzile de magnetofon a fost una cu multiple obstacole şi a avut mai multe versiuni. De la mufele de redare a sunetului de pe magnetofoanele găsite în inventarul Institutului, cu cinci pini, până la lipsa unui calculator potrivit pentru digitizare şi a programelor adecvate, a urmat o perioadă de documentare şi planificare pentru a pune bazele unui sistem practic și eficient de transpunere a sunetului de pe benzi în formă digitală. În sfârşit, după săptămâni bune, am luat prima bandă şi, folosind un magnetofon Tesla care părea mai bine întreţinut, am purces la digitizare acesteia. În urma implementării proiectului POS CEE 2.2.4 “E-Arhiva”, cod SMIS 747/13083, derulat în perioada Iunie-Decembrie 2010, am reuşit achiziţionarea echipamentului necesar atât digitizării informaţiei din cuprinsul benzilor de magnetofon sau a documentelor pe suport clasic, a fotografiilor sau a negativelor foto, cât şi pentru fotografierea, filmarea sau înregistrarea sonoră, în format digital, în cadrul cercetărilor de teren. Pentru partea audio am încercat să reproducem sistemul de digitizare primară folosit la Institutul de Muzicologie de la Academia Ungară de Știinţe Budapesta şi la Casa Tradiţiilor din Budapesta. Am avut parte de sprijinul extrem de valoros acordat de domnii Pál Richter, Pávai István şi Németh István, care, nu doar că ne-au împrumutat echipamentul necesar demarării digitizării audio şi ne-au oferit suport tehnic şi logistic, dar ne-au împărtăşit cu generozitate vasta lor experienţă în domeniul digitizării audio, colaborarea româno-ungară fiind un exemplu excelent de bune practici științifice. Le sunt profund recunoscător pentru sacrificiile pe care ni le-au făcut pentru demararea procesului de digitizare la Arhiva de Folclor a Academiei Române din Cluj-Napoca. Plin de entuziasm, eram convins că, odată digitizat materialul audio, conţinutul va fi salvat pe o perioadă indefinită, dar, în timp, am ajuns să fiu uşor mai temperat în această privinţă. Cu toate că este extrem de necesară digitizarea arhivelor, una din gravele probleme care apar este cea a duratei de păstrare a conţinutului digital pe termen lung. Am ajuns, astfel, la concluzia, aparent paradoxală, că fişierele obţinute în urma digitizării sunt encodate şi păstrate pe suporţi fizici mult mai fragili decât cei analogici. Unul dintre pericolele care apar în timp este degradarea digitală2. Dischetele, CD-urile sau DVDurile, harddiskurile sau memoria flash, suporturi fizice pe care sunt păstrate fişierele digitale, sunt, din nefericire, mult mai expuse deteriorării în timp decât hârtia, sticla, plăcile de vinil sau benzile magnetice. De aici necesitatea de a plănui un sistem dinamic de păstrare a documentelor digitale, de exemplu prin recopierea acestora la anumite intervale de timp pe suporţi noi, cum se cerea şi pentru benzile magnetice, faţă de unul pasiv. Documentele pe suport analogic pot fi păstrate zeci de ani, dacă spaţiul de păstrare este cel potrivit, fără a suferi modificări radicale sau deteriorări şi fără a necesita nepărat recopierea acestora. Acesta a fost un prim risc pe care nu-l prevăzusem la începutul muncii mele de digitizare a informaţiei sonore din Fonoteca AFAR. Firul roșu Digitizarea benzilor de magnetofon pentru salvarea informațiilor Fragilitatea tehnologiilor digitale Regândirea rostului copiilor digitale Planificarea unor soluții alternative de păstrarea a informațiilor din arhivă

cercetări şi încercări practice de a găsi răspunsuri la câteva întrebări. Una dintre ele a fost formulată de la bun început: cum se face digitizarea benzilor magnetice? Încercând să răspund la această primă întrebare, am făcut primii paşi în munca de arhivă, iar demersul nu a fost lipsit de poticneli. Treptat, pe măsură ce adunam informaţii şi le puneam cap la cap, întrebarea s-a transformat în: cum să păstrăm, pe termen lung, materialul care rezultă din digitizare? Fragilitatea tehnologiilor digitale este pusă în umbră de avantajele extrem de evidente ale acestora, dar este o problemă pe care arhivele nu o pot evita uşor. În fine, întrebarea din ultima perioadă, care mă tulbură încă, este: ce facem cu materialul odată digititizat, pentru ce îl păstrăm în această formă? Necesitatea de a face accesibile copiile digitale ale documentelor din arhivă îmi este din ce în ce mai evidentă şi pare a fi pasul inevitabil pe viitor. În continuare, voi încerca să prezint pe scurt nu doar firul roşu călăuzitor al tezei, ideea pe care o susţin, dar şi “povestea” personală din spatele acestei evoluţii. În anul 2006, domnul profesor Ion Cuceu mi-a propus să lucrez la Arhiva de Folclor datorită experienţei mele anterioare de la Revista Tribuna, unde mă ocupasem, timp de aproape un an, de machetarea revistei, împreună cu graficianul Ovidiu Petca. Ar fi urmat să mă ocup de tehnoredactarea volumelor care apar cu regularitate în urma simpozioanelor sau conferinţelor organizate de Institut şi de Anuarul Arhivei de Folclor. Pe măsură ce domnul profesor îmi prezenta, cu binecunoscuta-i pasiune, Arhiva, un gând nou începuse să-mi dea târcoale în momentul intrării în pe atunci prăfuita şi înghesuita fonotecă. Aş fi putut fi mai util dacă m-aş fi ocupat nu de tehnoredactare, precum mi se propusese iniţial, ci de salvarea prin digitizare a documentelor din arhivă, benzile de magnetofon devenind prioritare în acest demers. Domnul profesor Cuceu, dând mereu dovadă de o mărinimie ieşită din comun, a acceptat cu entuziasm schimbarea de plan. Mi-a povestit, însă, cu mare tristeţe, despre un proiect de catalogare digitală a unei tipologi a melodiilor, început prin anii 1990, inclunzând și transcrieri ale unor partituri, care s-a pierdut într-o singură clipă, dispărând în neant munca de peste un an de zile a eminentului cercetător István Almási. Cu toate că pericolul dispariţiei într-un gol electronic a sute de ore de muncă nu este cu totul eliminat nici în prezent, am considerat că este, totuşi, o soluţie mai potrivită digitizarea materialului audio de pe benzile de magnetofon, decât recopierea periodică a acestora pe suportul analogic clasic. Doamna Maria Cuceu, la rîndul ei, mi-a povestit cum în momentul în care institutul a primit din partea domnei Marianne Mesnil, prin donaţie, un calculator Apple1, tot la începutul anilor 1990, informaticianul de pe atunci instaurase un tabu drastic de folosirea a acestuia, confundându-l pe semne mai degrabă cu un idol decât a-l fi socotit un instrument de lucru. Șansa de a cultiva la cercetători dorinţa de a deprinde micile secrete ale funcţionării şi utilizării calculatorului a fost înlocuită de o teamă respectuoasă tocmai de cel care ar fi trebuit să stârnească curiozitatea şi interesul acestora pentru noile unelte de lucru. Nu este cu totul de blamat această atitudine, un calculator fiind pe atunci o resursă mult mai rară şi valoroasă decât în prezent, instrumentul tehnic nefiind taman potrivit pentru învăţarea prin experimentare. Dacă tinem cont şi de faptul că timpul pe care l-ar fi putut avea fiecare înspre folosirea acestuia era limitat, putem înţelege mai uşor de ce calculatoarele au devenit treptat, nu dintr-o dată, folosite în munca de zi cu zi a cercetătorilor de la Arhiva de Folclor a Academiei Române. În ciuda experienţelor nereuşite din anii 1990, nevoia modernizării şi îmbunătăţirii mijloacelor de acces la materialul de arhivă era pe deplin conştientizată. Dacă sistemul de catalogare clasic, pe fişe standard de carton şi prin utilizarea cataloagelor-inventar funcţiona şi va continua să funcţioneze pe viitor, iar accesarea documentelor pe suport de hârtie este fără mari probleme, nefiind nevoie de nici o mediere tehnologică, materialele folclorice înregistrate pe benzile de magnetofon prezentau cea mai mare provocare. Benzile de magnetofon din Arhiva de Folclor din Cluj erau dintre cele mai diverse: dacă unele, provenind de la începutul anilor 1950, erau păstrate încă pe tamburi creaţi manual din carton şi lemn, cele mai recente erau păstrate în cutii de plastic bine etanşate, bine protejate de mediul exterior. Provocările au apărut nu doar din starea fragilă a unora dintre ele, multe fiind afectate de trecerea timpului şi de condiţiile de păstrare, dar şi din lipsa aproape cronicizată în ultimii 25 de ani a magnetofoanelor profesionale. Am constatat acest lucru după câteva sfâşietoare momente în care magnetofoanele disponibile au afectat integritatea fizică a benzilor. Nici calculatoarele disponibile nu erau dintre cele mai performante, iar planurile iniţiale de digitizare se aflau în stadiul de improvizaţie, pentru mine, în acel moment. Munca de digitizare a informaţiei sonore din benzile de magnetofon a fost una cu multiple obstacole şi a avut mai multe versiuni. De la mufele de redare a sunetului de pe magnetofoanele găsite în inventarul Institutului, cu cinci pini, până la lipsa unui calculator potrivit pentru digitizare şi a programelor adecvate, a urmat o perioadă de documentare şi planificare pentru a pune bazele unui sistem practic și eficient de transpunere a sunetului de pe benzi în formă digitală. În sfârşit, după săptămâni bune, am luat prima bandă şi, folosind un magnetofon Tesla care părea mai bine întreţinut, am purces la digitizare acesteia. În urma implementării proiectului POS CEE 2.2.4 “E-Arhiva”, cod SMIS 747/13083, derulat în perioada Iunie-Decembrie 2010, am reuşit achiziţionarea echipamentului necesar atât digitizării informaţiei din cuprinsul benzilor de magnetofon sau a documentelor pe suport clasic, a fotografiilor sau a negativelor foto, cât şi pentru fotografierea, filmarea sau înregistrarea sonoră, în format digital, în cadrul cercetărilor de teren. Pentru partea audio am încercat să reproducem sistemul de digitizare primară folosit la Institutul de Muzicologie de la Academia Ungară de Știinţe Budapesta şi la Casa Tradiţiilor din Budapesta. Am avut parte de sprijinul extrem de valoros acordat de domnii Pál Richter, Pávai István şi Németh István, care, nu doar că ne-au împrumutat echipamentul necesar demarării digitizării audio şi ne-au oferit suport tehnic şi logistic, dar ne-au împărtăşit cu generozitate vasta lor experienţă în domeniul digitizării audio, colaborarea româno-ungară fiind un exemplu excelent de bune practici științifice. Le sunt profund recunoscător pentru sacrificiile pe care ni le-au făcut pentru demararea procesului de digitizare la Arhiva de Folclor a Academiei Române din Cluj-Napoca. Plin de entuziasm, eram convins că, odată digitizat materialul audio, conţinutul va fi salvat pe o perioadă indefinită, dar, în timp, am ajuns să fiu uşor mai temperat în această privinţă. Cu toate că este extrem de necesară digitizarea arhivelor, una din gravele probleme care apar este cea a duratei de păstrare a conţinutului digital pe termen lung. Am ajuns, astfel, la concluzia, aparent paradoxală, că fişierele obţinute în urma digitizării sunt encodate şi păstrate pe suporţi fizici mult mai fragili decât cei analogici. Unul dintre pericolele care apar în timp este degradarea digitală2. Dischetele, CD-urile sau DVDurile, harddiskurile sau memoria flash, suporturi fizice pe care sunt păstrate fişierele digitale, sunt, din nefericire, mult mai expuse deteriorării în timp decât hârtia, sticla, plăcile de vinil sau benzile magnetice. De aici necesitatea de a plănui un sistem dinamic de păstrare a documentelor digitale, de exemplu prin recopierea acestora la anumite intervale de timp pe suporţi noi, cum se cerea şi pentru benzile magnetice, faţă de unul pasiv. Documentele pe suport analogic pot fi păstrate zeci de ani, dacă spaţiul de păstrare este cel potrivit, fără a suferi modificări radicale sau deteriorări şi fără a necesita nepărat recopierea acestora. Acesta a fost un prim risc pe care nu-l prevăzusem la începutul muncii mele de digitizare a informaţiei sonore din Fonoteca AFAR. Teza de faţă este produsul a peste şapte ani de cercetări şi încercări practice de a găsi răspunsuri la câteva întrebări. Una dintre ele a fost formulată de la bun început: cum se face digitizarea benzilor magnetice? Încercând să răspund la această primă întrebare, am făcut primii paşi în munca de arhivă, iar demersul nu a fost lipsit de poticneli. Treptat, pe măsură ce adunam informaţii şi le puneam cap la cap, întrebarea s-a transformat în: cum să păstrăm, pe termen lung, materialul care rezultă din digitizare? Fragilitatea tehnologiilor digitale este pusă în umbră de avantajele extrem de evidente ale acestora, dar este o problemă pe care arhivele nu o pot evita uşor. În fine, întrebarea din ultima perioadă, care mă tulbură încă, este: ce facem cu materialul odată digititizat, pentru ce îl păstrăm în această formă? Necesitatea de a face accesibile copiile digitale ale documentelor din arhivă îmi este din ce în ce mai evidentă şi pare a fi pasul inevitabil pe viitor. În continuare, voi încerca să prezint pe scurt nu doar firul roşu călăuzitor al tezei, ideea pe care o susţin, dar şi “povestea” personală din spatele acestei evoluţii. În anul 2006, domnul profesor Ion Cuceu mi-a propus să lucrez la Arhiva de Folclor datorită experienţei mele anterioare de la Revista Tribuna, unde mă ocupasem, timp de aproape un an, de machetarea revistei, împreună cu graficianul Ovidiu Petca. Ar fi urmat să mă ocup de tehnoredactarea volumelor care apar cu regularitate în urma simpozioanelor sau conferinţelor organizate de Institut şi de Anuarul Arhivei de Folclor. Pe măsură ce domnul profesor îmi prezenta, cu binecunoscuta-i pasiune, Arhiva, un gând nou începuse să-mi dea târcoale în momentul intrării în pe atunci prăfuita şi înghesuita fonotecă. Aş fi putut fi mai util dacă m-aş fi ocupat nu de tehnoredactare, precum mi se propusese iniţial, ci de salvarea prin digitizare a documentelor din arhivă, benzile de magnetofon devenind prioritare în acest demers. Domnul profesor Cuceu, dând mereu dovadă de o mărinimie ieşită din comun, a acceptat cu entuziasm schimbarea de plan. Mi-a povestit, însă, cu mare tristeţe, despre un proiect de catalogare digitală a unei tipologi a melodiilor, început prin anii 1990, inclunzând și transcrieri ale unor partituri, care s-a pierdut într-o singură clipă, dispărând în neant munca de peste un an de zile a eminentului cercetător István Almási. Cu toate că pericolul dispariţiei într-un gol electronic a sute de ore de muncă nu este cu totul eliminat nici în prezent, am considerat că este, totuşi, o soluţie mai potrivită digitizarea materialului audio de pe benzile de magnetofon, decât recopierea periodică a acestora pe suportul analogic clasic. Doamna Maria Cuceu, la rîndul ei, mi-a povestit cum în momentul în care institutul a primit din partea domnei Marianne Mesnil, prin donaţie, un calculator Apple1, tot la începutul anilor 1990, informaticianul de pe atunci instaurase un tabu drastic de folosirea a acestuia, confundându-l pe semne mai degrabă cu un idol decât a-l fi socotit un instrument de lucru. Șansa de a cultiva la cercetători dorinţa de a deprinde micile secrete ale funcţionării şi utilizării calculatorului a fost înlocuită de o teamă respectuoasă tocmai de cel care ar fi trebuit să stârnească curiozitatea şi interesul acestora pentru noile unelte de lucru. Nu este cu totul de blamat această atitudine, un calculator fiind pe atunci o resursă mult mai rară şi valoroasă decât în prezent, instrumentul tehnic nefiind taman potrivit pentru învăţarea prin experimentare. Dacă tinem cont şi de faptul că timpul pe care l-ar fi putut avea fiecare înspre folosirea acestuia era limitat, putem înţelege mai uşor de ce calculatoarele au devenit treptat, nu dintr-o dată, folosite în munca de zi cu zi a cercetătorilor de la Arhiva de Folclor a Academiei Române. În ciuda experienţelor nereuşite din anii 1990, nevoia modernizării şi îmbunătăţirii mijloacelor de acces la materialul de arhivă era pe deplin conştientizată. Dacă sistemul de catalogare clasic, pe fişe standard de carton şi prin utilizarea cataloagelor-inventar funcţiona şi va continua să funcţioneze pe viitor, iar accesarea documentelor pe suport de hârtie este fără mari probleme, nefiind nevoie de nici o mediere tehnologică, materialele folclorice înregistrate pe benzile de magnetofon prezentau cea mai mare provocare. Benzile de magnetofon din Arhiva de Folclor din Cluj erau dintre cele mai diverse: dacă unele, provenind de la începutul anilor 1950, erau păstrate încă pe tamburi creaţi manual din carton şi lemn, cele mai recente erau păstrate în cutii de plastic bine etanşate, bine protejate de mediul exterior. Provocările au apărut nu doar din starea fragilă a unora dintre ele, multe fiind afectate de trecerea timpului şi de condiţiile de păstrare, dar şi din lipsa aproape cronicizată în ultimii 25 de ani a magnetofoanelor profesionale. Am constatat acest lucru după câteva sfâşietoare momente în care magnetofoanele disponibile au afectat integritatea fizică a benzilor. Nici calculatoarele disponibile nu erau dintre cele mai performante, iar planurile iniţiale de digitizare se aflau în stadiul de improvizaţie, pentru mine, în acel moment. Munca de digitizare a informaţiei sonore din benzile de magnetofon a fost una cu multiple obstacole şi a avut mai multe versiuni. De la mufele de redare a sunetului de pe magnetofoanele găsite în inventarul Institutului, cu cinci pini, până la lipsa unui calculator potrivit pentru digitizare şi a programelor adecvate, a urmat o perioadă de documentare şi planificare pentru a pune bazele unui sistem practic și eficient de transpunere a sunetului de pe benzi în formă digitală. În sfârşit, după săptămâni bune, am luat prima bandă şi, folosind un magnetofon Tesla care părea mai bine întreţinut, am purces la digitizare acesteia. În urma implementării proiectului POS CEE 2.2.4 “E-Arhiva”, cod SMIS 747/13083, derulat în perioada Iunie-Decembrie 2010, am reuşit achiziţionarea echipamentului necesar atât digitizării informaţiei din cuprinsul benzilor de magnetofon sau a documentelor pe suport clasic, a fotografiilor sau a negativelor foto, cât şi pentru fotografierea, filmarea sau înregistrarea sonoră, în format digital, în cadrul cercetărilor de teren. Pentru partea audio am încercat să reproducem sistemul de digitizare primară folosit la Institutul de Muzicologie de la Academia Ungară de Știinţe Budapesta şi la Casa Tradiţiilor din Budapesta. Am avut parte de sprijinul extrem de valoros acordat de domnii Pál Richter, Pávai István şi Németh István, care, nu doar că ne-au împrumutat echipamentul necesar demarării digitizării audio şi ne-au oferit suport tehnic şi logistic, dar ne-au împărtăşit cu generozitate vasta lor experienţă în domeniul digitizării audio, colaborarea româno-ungară fiind un exemplu excelent de bune practici științifice. Le sunt profund recunoscător pentru sacrificiile pe care ni le-au făcut pentru demararea procesului de digitizare la Arhiva de Folclor a Academiei Române din Cluj-Napoca. Plin de entuziasm, eram convins că, odată digitizat materialul audio, conţinutul va fi salvat pe o perioadă indefinită, dar, în timp, am ajuns să fiu uşor mai temperat în această privinţă. Cu toate că este extrem de necesară digitizarea arhivelor, una din gravele probleme care apar este cea a duratei de păstrare a conţinutului digital pe termen lung. Am ajuns, astfel, la concluzia, aparent paradoxală, că fişierele obţinute în urma digitizării sunt encodate şi păstrate pe suporţi fizici mult mai fragili decât cei analogici. Unul dintre pericolele care apar în timp este degradarea digitală2. Dischetele, CD-urile sau DVDurile, harddiskurile sau memoria flash, suporturi fizice pe care sunt păstrate fişierele digitale, sunt, din nefericire, mult mai expuse deteriorării în timp decât hârtia, sticla, plăcile de vinil sau benzile magnetice. De aici necesitatea de a plănui un sistem dinamic de păstrare a documentelor digitale, de exemplu prin recopierea acestora la anumite intervale de timp pe suporţi noi, cum se cerea şi pentru benzile magnetice, faţă de unul pasiv. Documentele pe suport analogic pot fi păstrate zeci de ani, dacă spaţiul de păstrare este cel potrivit, fără a suferi modificări radicale sau deteriorări şi fără a necesita nepărat recopierea acestora. Acesta a fost un prim risc pe care nu-l prevăzusem la începutul muncii mele de digitizare a informaţiei sonore din Fonoteca AFAR. Trei puncte Analog - digital - postdigital Mici cutii de memorie Reconectarea documentelor cu comunitățile originale

cercetări şi încercări practice de a găsi răspunsuri la câteva întrebări. Una dintre ele a fost formulată de la bun început: cum se face digitizarea benzilor magnetice? Încercând să răspund la această primă întrebare, am făcut primii paşi în munca de arhivă, iar demersul nu a fost lipsit de poticneli. Treptat, pe măsură ce adunam informaţii şi le puneam cap la cap, întrebarea s-a transformat în: cum să păstrăm, pe termen lung, materialul care rezultă din digitizare? Fragilitatea tehnologiilor digitale este pusă în umbră de avantajele extrem de evidente ale acestora, dar este o problemă pe care arhivele nu o pot evita uşor. În fine, întrebarea din ultima perioadă, care mă tulbură încă, este: ce facem cu materialul odată digititizat, pentru ce îl păstrăm în această formă? Necesitatea de a face accesibile copiile digitale ale documentelor din arhivă îmi este din ce în ce mai evidentă şi pare a fi pasul inevitabil pe viitor. În continuare, voi încerca să prezint pe scurt nu doar firul roşu călăuzitor al tezei, ideea pe care o susţin, dar şi “povestea” personală din spatele acestei evoluţii. În anul 2006, domnul profesor Ion Cuceu mi-a propus să lucrez la Arhiva de Folclor datorită experienţei mele anterioare de la Revista Tribuna, unde mă ocupasem, timp de aproape un an, de machetarea revistei, împreună cu graficianul Ovidiu Petca. Ar fi urmat să mă ocup de tehnoredactarea volumelor care apar cu regularitate în urma simpozioanelor sau conferinţelor organizate de Institut şi de Anuarul Arhivei de Folclor. Pe măsură ce domnul profesor îmi prezenta, cu binecunoscuta-i pasiune, Arhiva, un gând nou începuse să-mi dea târcoale în momentul intrării în pe atunci prăfuita şi înghesuita fonotecă. Aş fi putut fi mai util dacă m-aş fi ocupat nu de tehnoredactare, precum mi se propusese iniţial, ci de salvarea prin digitizare a documentelor din arhivă, benzile de magnetofon devenind prioritare în acest demers. Domnul profesor Cuceu, dând mereu dovadă de o mărinimie ieşită din comun, a acceptat cu entuziasm schimbarea de plan. Mi-a povestit, însă, cu mare tristeţe, despre un proiect de catalogare digitală a unei tipologi a melodiilor, început prin anii 1990, inclunzând și transcrieri ale unor partituri, care s-a pierdut într-o singură clipă, dispărând în neant munca de peste un an de zile a eminentului cercetător István Almási. Cu toate că pericolul dispariţiei într-un gol electronic a sute de ore de muncă nu este cu totul eliminat nici în prezent, am considerat că este, totuşi, o soluţie mai potrivită digitizarea materialului audio de pe benzile de magnetofon, decât recopierea periodică a acestora pe suportul analogic clasic. Doamna Maria Cuceu, la rîndul ei, mi-a povestit cum în momentul în care institutul a primit din partea domnei Marianne Mesnil, prin donaţie, un calculator Apple1, tot la începutul anilor 1990, informaticianul de pe atunci instaurase un tabu drastic de folosirea a acestuia, confundându-l pe semne mai degrabă cu un idol decât a-l fi socotit un instrument de lucru. Șansa de a cultiva la cercetători dorinţa de a deprinde micile secrete ale funcţionării şi utilizării calculatorului a fost înlocuită de o teamă respectuoasă tocmai de cel care ar fi trebuit să stârnească curiozitatea şi interesul acestora pentru noile unelte de lucru. Nu este cu totul de blamat această atitudine, un calculator fiind pe atunci o resursă mult mai rară şi valoroasă decât în prezent, instrumentul tehnic nefiind taman potrivit pentru învăţarea prin experimentare. Dacă tinem cont şi de faptul că timpul pe care l-ar fi putut avea fiecare înspre folosirea acestuia era limitat, putem înţelege mai uşor de ce calculatoarele au devenit treptat, nu dintr-o dată, folosite în munca de zi cu zi a cercetătorilor de la Arhiva de Folclor a Academiei Române. În ciuda experienţelor nereuşite din anii 1990, nevoia modernizării şi îmbunătăţirii mijloacelor de acces la materialul de arhivă era pe deplin conştientizată. Dacă sistemul de catalogare clasic, pe fişe standard de carton şi prin utilizarea cataloagelor-inventar funcţiona şi va continua să funcţioneze pe viitor, iar accesarea documentelor pe suport de hârtie este fără mari probleme, nefiind nevoie de nici o mediere tehnologică, materialele folclorice înregistrate pe benzile de magnetofon prezentau cea mai mare provocare. Benzile de magnetofon din Arhiva de Folclor din Cluj erau dintre cele mai diverse: dacă unele, provenind de la începutul anilor 1950, erau păstrate încă pe tamburi creaţi manual din carton şi lemn, cele mai recente erau păstrate în cutii de plastic bine etanşate, bine protejate de mediul exterior. Provocările au apărut nu doar din starea fragilă a unora dintre ele, multe fiind afectate de trecerea timpului şi de condiţiile de păstrare, dar şi din lipsa aproape cronicizată în ultimii 25 de ani a magnetofoanelor profesionale. Am constatat acest lucru după câteva sfâşietoare momente în care magnetofoanele disponibile au afectat integritatea fizică a benzilor. Nici calculatoarele disponibile nu erau dintre cele mai performante, iar planurile iniţiale de digitizare se aflau în stadiul de improvizaţie, pentru mine, în acel moment. Munca de digitizare a informaţiei sonore din benzile de magnetofon a fost una cu multiple obstacole şi a avut mai multe versiuni. De la mufele de redare a sunetului de pe magnetofoanele găsite în inventarul Institutului, cu cinci pini, până la lipsa unui calculator potrivit pentru digitizare şi a programelor adecvate, a urmat o perioadă de documentare şi planificare pentru a pune bazele unui sistem practic și eficient de transpunere a sunetului de pe benzi în formă digitală. În sfârşit, după săptămâni bune, am luat prima bandă şi, folosind un magnetofon Tesla care părea mai bine întreţinut, am purces la digitizare acesteia. În urma implementării proiectului POS CEE 2.2.4 “E-Arhiva”, cod SMIS 747/13083, derulat în perioada Iunie-Decembrie 2010, am reuşit achiziţionarea echipamentului necesar atât digitizării informaţiei din cuprinsul benzilor de magnetofon sau a documentelor pe suport clasic, a fotografiilor sau a negativelor foto, cât şi pentru fotografierea, filmarea sau înregistrarea sonoră, în format digital, în cadrul cercetărilor de teren. Pentru partea audio am încercat să reproducem sistemul de digitizare primară folosit la Institutul de Muzicologie de la Academia Ungară de Știinţe Budapesta şi la Casa Tradiţiilor din Budapesta. Am avut parte de sprijinul extrem de valoros acordat de domnii Pál Richter, Pávai István şi Németh István, care, nu doar că ne-au împrumutat echipamentul necesar demarării digitizării audio şi ne-au oferit suport tehnic şi logistic, dar ne-au împărtăşit cu generozitate vasta lor experienţă în domeniul digitizării audio, colaborarea româno-ungară fiind un exemplu excelent de bune practici științifice. Le sunt profund recunoscător pentru sacrificiile pe care ni le-au făcut pentru demararea procesului de digitizare la Arhiva de Folclor a Academiei Române din Cluj-Napoca. Plin de entuziasm, eram convins că, odată digitizat materialul audio, conţinutul va fi salvat pe o perioadă indefinită, dar, în timp, am ajuns să fiu uşor mai temperat în această privinţă. Cu toate că este extrem de necesară digitizarea arhivelor, una din gravele probleme care apar este cea a duratei de păstrare a conţinutului digital pe termen lung. Am ajuns, astfel, la concluzia, aparent paradoxală, că fişierele obţinute în urma digitizării sunt encodate şi păstrate pe suporţi fizici mult mai fragili decât cei analogici. Unul dintre pericolele care apar în timp este degradarea digitală2. Dischetele, CD-urile sau DVDurile, harddiskurile sau memoria flash, suporturi fizice pe care sunt păstrate fişierele digitale, sunt, din nefericire, mult mai expuse deteriorării în timp decât hârtia, sticla, plăcile de vinil sau benzile magnetice. De aici necesitatea de a plănui un sistem dinamic de păstrare a documentelor digitale, de exemplu prin recopierea acestora la anumite intervale de timp pe suporţi noi, cum se cerea şi pentru benzile magnetice, faţă de unul pasiv. Documentele pe suport analogic pot fi păstrate zeci de ani, dacă spaţiul de păstrare este cel potrivit, fără a suferi modificări radicale sau deteriorări şi fără a necesita nepărat recopierea acestora. Acesta a fost un prim risc pe care nu-l prevăzusem la începutul muncii mele de digitizare a informaţiei sonore din Fonoteca AFAR. Teza de faţă este produsul a peste şapte ani de cercetări şi încercări practice de a găsi răspunsuri la câteva întrebări. Una dintre ele a fost formulată de la bun început: cum se face digitizarea benzilor magnetice? Încercând să răspund la această primă întrebare, am făcut primii paşi în munca de arhivă, iar demersul nu a fost lipsit de poticneli. Treptat, pe măsură ce adunam informaţii şi le puneam cap la cap, întrebarea s-a transformat în: cum să păstrăm, pe termen lung, materialul care rezultă din digitizare? Fragilitatea tehnologiilor digitale este pusă în umbră de avantajele extrem de evidente ale acestora, dar este o problemă pe care arhivele nu o pot evita uşor. În fine, întrebarea din ultima perioadă, care mă tulbură încă, este: ce facem cu materialul odată digititizat, pentru ce îl păstrăm în această formă? Necesitatea de a face accesibile copiile digitale ale documentelor din arhivă îmi este din ce în ce mai evidentă şi pare a fi pasul inevitabil pe viitor. În continuare, voi încerca să prezint pe scurt nu doar firul roşu călăuzitor al tezei, ideea pe care o susţin, dar şi “povestea” personală din spatele acestei evoluţii. În anul 2006, domnul profesor Ion Cuceu mi-a propus să lucrez la Arhiva de Folclor datorită experienţei mele anterioare de la Revista Tribuna, unde mă ocupasem, timp de aproape un an, de machetarea revistei, împreună cu graficianul Ovidiu Petca. Ar fi urmat să mă ocup de tehnoredactarea volumelor care apar cu regularitate în urma simpozioanelor sau conferinţelor organizate de Institut şi de Anuarul Arhivei de Folclor. Pe măsură ce domnul profesor îmi prezenta, cu binecunoscuta-i pasiune, Arhiva, un gând nou începuse să-mi dea târcoale în momentul intrării în pe atunci prăfuita şi înghesuita fonotecă. Aş fi putut fi mai util dacă m-aş fi ocupat nu de tehnoredactare, precum mi se propusese iniţial, ci de salvarea prin digitizare a documentelor din arhivă, benzile de magnetofon devenind prioritare în acest demers. Domnul profesor Cuceu, dând mereu dovadă de o mărinimie ieşită din comun, a acceptat cu entuziasm schimbarea de plan. Mi-a povestit, însă, cu mare tristeţe, despre un proiect de catalogare digitală a unei tipologi a melodiilor, început prin anii 1990, inclunzând și transcrieri ale unor partituri, care s-a pierdut într-o singură clipă, dispărând în neant munca de peste un an de zile a eminentului cercetător István Almási. Cu toate că pericolul dispariţiei într-un gol electronic a sute de ore de muncă nu este cu totul eliminat nici în prezent, am considerat că este, totuşi, o soluţie mai potrivită digitizarea materialului audio de pe benzile de magnetofon, decât recopierea periodică a acestora pe suportul analogic clasic. Doamna Maria Cuceu, la rîndul ei, mi-a povestit cum în momentul în care institutul a primit din partea domnei Marianne Mesnil, prin donaţie, un calculator Apple1, tot la începutul anilor 1990, informaticianul de pe atunci instaurase un tabu drastic de folosirea a acestuia, confundându-l pe semne mai degrabă cu un idol decât a-l fi socotit un instrument de lucru. Șansa de a cultiva la cercetători dorinţa de a deprinde micile secrete ale funcţionării şi utilizării calculatorului a fost înlocuită de o teamă respectuoasă tocmai de cel care ar fi trebuit să stârnească curiozitatea şi interesul acestora pentru noile unelte de lucru. Nu este cu totul de blamat această atitudine, un calculator fiind pe atunci o resursă mult mai rară şi valoroasă decât în prezent, instrumentul tehnic nefiind taman potrivit pentru învăţarea prin experimentare. Dacă tinem cont şi de faptul că timpul pe care l-ar fi putut avea fiecare înspre folosirea acestuia era limitat, putem înţelege mai uşor de ce calculatoarele au devenit treptat, nu dintr-o dată, folosite în munca de zi cu zi a cercetătorilor de la Arhiva de Folclor a Academiei Române. În ciuda experienţelor nereuşite din anii 1990, nevoia modernizării şi îmbunătăţirii mijloacelor de acces la materialul de arhivă era pe deplin conştientizată. Dacă sistemul de catalogare clasic, pe fişe standard de carton şi prin utilizarea cataloagelor-inventar funcţiona şi va continua să funcţioneze pe viitor, iar accesarea documentelor pe suport de hârtie este fără mari probleme, nefiind nevoie de nici o mediere tehnologică, materialele folclorice înregistrate pe benzile de magnetofon prezentau cea mai mare provocare. Benzile de magnetofon din Arhiva de Folclor din Cluj erau dintre cele mai diverse: dacă unele, provenind de la începutul anilor 1950, erau păstrate încă pe tamburi creaţi manual din carton şi lemn, cele mai recente erau păstrate în cutii de plastic bine etanşate, bine protejate de mediul exterior. Provocările au apărut nu doar din starea fragilă a unora dintre ele, multe fiind afectate de trecerea timpului şi de condiţiile de păstrare, dar şi din lipsa aproape cronicizată în ultimii 25 de ani a magnetofoanelor profesionale. Am constatat acest lucru după câteva sfâşietoare momente în care magnetofoanele disponibile au afectat integritatea fizică a benzilor. Nici calculatoarele disponibile nu erau dintre cele mai performante, iar planurile iniţiale de digitizare se aflau în stadiul de improvizaţie, pentru mine, în acel moment. Munca de digitizare a informaţiei sonore din benzile de magnetofon a fost una cu multiple obstacole şi a avut mai multe versiuni. De la mufele de redare a sunetului de pe magnetofoanele găsite în inventarul Institutului, cu cinci pini, până la lipsa unui calculator potrivit pentru digitizare şi a programelor adecvate, a urmat o perioadă de documentare şi planificare pentru a pune bazele unui sistem practic și eficient de transpunere a sunetului de pe benzi în formă digitală. În sfârşit, după săptămâni bune, am luat prima bandă şi, folosind un magnetofon Tesla care părea mai bine întreţinut, am purces la digitizare acesteia. În urma implementării proiectului POS CEE 2.2.4 “E-Arhiva”, cod SMIS 747/13083, derulat în perioada Iunie-Decembrie 2010, am reuşit achiziţionarea echipamentului necesar atât digitizării informaţiei din cuprinsul benzilor de magnetofon sau a documentelor pe suport clasic, a fotografiilor sau a negativelor foto, cât şi pentru fotografierea, filmarea sau înregistrarea sonoră, în format digital, în cadrul cercetărilor de teren. Pentru partea audio am încercat să reproducem sistemul de digitizare primară folosit la Institutul de Muzicologie de la Academia Ungară de Știinţe Budapesta şi la Casa Tradiţiilor din Budapesta. Am avut parte de sprijinul extrem de valoros acordat de domnii Pál Richter, Pávai István şi Németh István, care, nu doar că ne-au împrumutat echipamentul necesar demarării digitizării audio şi ne-au oferit suport tehnic şi logistic, dar ne-au împărtăşit cu generozitate vasta lor experienţă în domeniul digitizării audio, colaborarea româno-ungară fiind un exemplu excelent de bune practici științifice. Le sunt profund recunoscător pentru sacrificiile pe care ni le-au făcut pentru demararea procesului de digitizare la Arhiva de Folclor a Academiei Române din Cluj-Napoca. Plin de entuziasm, eram convins că, odată digitizat materialul audio, conţinutul va fi salvat pe o perioadă indefinită, dar, în timp, am ajuns să fiu uşor mai temperat în această privinţă. Cu toate că este extrem de necesară digitizarea arhivelor, una din gravele probleme care apar este cea a duratei de păstrare a conţinutului digital pe termen lung. Am ajuns, astfel, la concluzia, aparent paradoxală, că fişierele obţinute în urma digitizării sunt encodate şi păstrate pe suporţi fizici mult mai fragili decât cei analogici. Unul dintre pericolele care apar în timp este degradarea digitală2. Dischetele, CD-urile sau DVDurile, harddiskurile sau memoria flash, suporturi fizice pe care sunt păstrate fişierele digitale, sunt, din nefericire, mult mai expuse deteriorării în timp decât hârtia, sticla, plăcile de vinil sau benzile magnetice. De aici necesitatea de a plănui un sistem dinamic de păstrare a documentelor digitale, de exemplu prin recopierea acestora la anumite intervale de timp pe suporţi noi, cum se cerea şi pentru benzile magnetice, faţă de unul pasiv. Documentele pe suport analogic pot fi păstrate zeci de ani, dacă spaţiul de păstrare este cel potrivit, fără a suferi modificări radicale sau deteriorări şi fără a necesita nepărat recopierea acestora. Acesta a fost un prim risc pe care nu-l prevăzusem la începutul muncii mele de digitizare a informaţiei sonore din Fonoteca AFAR. Analog - digital - postdigital Relația dintre conținut și suport Originalul Disiparea informației în “nori”

Analog Informația strâns legată de suport Densitate scăzută / durabilitate
ridicată Piatră, plăci de lut, carapace de ţestoasă, papirus, pânză, piele de animal, hârtie, sticlă, nitrat de argint, celuloid, cablu de cositor, cilindrii de ceară, bandă magnetică, vinil Acces slab mediat Conținut static Solid

Digital Informația encodată binar Densitate ridicată / durabilitate scăzută Acces
puternic mediat Conținut dinamic Cartele de hârtie, bandă magnetică, disc electromagnetic (dischetă, hard- disk), disc optic (CD, DVD, Blu-ray), memorie ﬂash (Stickuri de memorie, SSDuri) Lichid

Postdigital Suportul informației devine intangibil Densitate ridicată Ecranele devin portale
Acces total mediat Benzi magnetice, HDD, SSD, RAM, dispozitive post-PC Informația encodată binar Gaz

Mici cutii de memorie Arheologie inversă Tradiția capsulelor timpului Fundația
Long Now

Mici cutii de memorie Arheologie inversă Plantarea de artefacte pentru
viitor Cum putem comunica cu cei care ne vor urma peste zeci de generații? Proiectul Discului Rosetta

Mici cutii de memorie Discul Rosetta Salvarea limbilor periclitate Multe
discuri care să ﬁe păstrate de-a lungul generațiilor Acces analogic cu ajutorul unor lupe puternice (care măresc de 650 de ori)

Mici cutii de memorie Omeka + Raspberry Pi Cel mai
mic și accesibil calculator Redarea informațiilor / transmiterea lor Software prietenos

Restitutio Culegeri de teren Înregistrarea informațiilor Dumitru Pop / Gurghiu
(MS)

Restitutio Restituirea informațiilor Redarea informațiilor

Restitutio Redarea informațiilor Amplasarea de mici cutii de memorie în
locurile de unde provin documentele din arhivă

Vă mulțumesc!

Digitizarea, organizarea și păstrarea materialului digital pe termen lung a Fondurilor documentarea ale Institutului "Arhiva de Folclor a Academiei Române"

Digitizarea, organizarea și păstrarea materialului digital pe termen lung a Fondurilor documentarea ale Institutului "Arhiva de Folclor a Academiei Române"

Liviu Pop

More Decks by Liviu Pop

Other Decks in Education

Featured

Transcript

tdigital, memorie arhivată, ﬁlosoﬁa tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi,

tdigital, memorie arhivată, ﬁlosoﬁa tehnologiei, depozit digital, Omeka, Raspberry Pi,

Teza de faţă este produsul a peste şapte ani de

Teza de faţă este produsul a peste şapte ani de

Teza de faţă este produsul a peste şapte ani de

Analog Informația strâns legată de suport Densitate scăzută / durabilitate

Digital Informația encodată binar Densitate ridicată / durabilitate scăzută Acces

Postdigital Suportul informației devine intangibil Densitate ridicată Ecranele devin portale

Mici cutii de memorie Arheologie inversă Tradiția capsulelor timpului Fundația

Mici cutii de memorie Arheologie inversă Plantarea de artefacte pentru

Mici cutii de memorie Discul Rosetta Salvarea limbilor periclitate Multe

Mici cutii de memorie Omeka + Raspberry Pi Cel mai

Restitutio Culegeri de teren Înregistrarea informațiilor Dumitru Pop / Gurghiu

Restitutio Restituirea informațiilor Redarea informațiilor

Restitutio Redarea informațiilor Amplasarea de mici cutii de memorie în

Vă mulțumesc!